Regăsire

Șăgalnic pas prin amintirea vagă,
Precum vântul prin răsfirarea zării,
Iar în lumina zilei sau sub clarul lunii
Înstrăinarea nu-mi mai este dragă.

C-o primăvară caldă te îngemeni,
Spre locuri unde viața-mi pare-ntreagă,
Cu toată clipa care de trecut mă leagă.
În jur, aprins, e totul ca de cremeni.

Vântul învăluie, în armonia lunii,
Lumini ascunse-n tainice livezi,
Și-o dulce melodie împrăștie lăstunii.

Te-aștept să-mi vii cu-a tale dulci desfături,
Tu, taina mea – o mână de petunii
Și-un timp stelar; ne vom petrece-alături.

Am brăzdat culorile

Cuprins-a sufletului meu,
Am brăzdat verdele blând
Al crestelor muntoase,
Albul câmpiilor ninse,

Turcoazul mărilor învolburate,
Unde sălășuiește taina întinsurilor.

Doar albastrul infinit al cerului,
În tot cuprinsul lui,
Mi-a răscolit tainele sufletului.

Elegie

Dintotdeauna mi-a plăcut să văd
Noian de păsări care trec în zări,
Pe câmp, urmă de copită
De soare, vânt și ploaie-ncet topită.

Și, hoinărind în pas cu sârg
Printre frunzișuri dese
Sau poienițe cu lumini șterse,
Să mai adun înc-un amurg.

Suflare

Aerul coboară,
Picuri străvezii de rouă,
Fluturi în răcoare
Sorb din ziua nouă.

Zările-s în flăcări,
Umbre lungi aruncă codrul,
Rare fâlfâiri de păsări,
Soarele cuprinde totul.

Ceasornicul din turn

Ceasornic din turnul de piatră –
Capăt finit al lumii!
Ce sună duzini de bătăi,
Sub liniștea lunii.

Timp al zdrobirii,
Pedeapsa iubirii,
Scrâșnet ce doare
Spre clipa ce moare.

Roata timpului,
În topiri de amiezi,
Discul Soarelui,
„Soarelui Marelui”,
Cu sclipiri în zăpezi.

Adânc în eter –
Tăcere în cetate,
În cerc de mister.

Uneori

Uneori, mi-a fost viața
Răsărituri limpezi,
Alteori, o floare în amurg –

Peste zi, clopot și toacă,
Făcând câteodată
Durerea să tacă.

Coperta și ilustrațiile din acest număr, cât și imaginile de copertă ale articolelor de pe site au fost realizate de Mariana Papară, lucrări ce fac parte din ciclul Grădinile interzise.