Viața mea de artist e-n interior și n-o las să străbată decât în pictura mea. Singurătatea, aceeași dintotdeauna, e interioară, acolo unde sunt doar eu cu mine și, uneori, nici măcar cu mine. Azi îmi dau din ce în ce mai mult seama că singurătatea a fost sentimentul central al vieții și-al artei mele, că ea este, de fapt, mesajul meu, pe care pictura îl transmite.
Solitudinea te poate duce într-o călătorie a descoperirii de sine, care îți va afecta profund drumul vieții; te ajută să privești scopul vieții dintr-o nouă perspectivă. Vei putea reflecta asupra lucrurilor bune, a motivelor de bucurie, a victoriilor și a dificultăților care te-au ajutat să devii mai puternic.
Trebuie să știi un lucru: a fi singur nu este ceva anormal. Singurătatea înseamnă să te simți deconectat și izolat, chiar și într-o cameră aglomerată. Te expune celor mai profunde frici și dorințe. Dacă te oprești și îți asculți vocea din interior, vei descoperi lucruri îngropate atât de adânc, încât nici nu știai de ele.
Solitudinea este descoperirea libertății în exact aceeași stare de izolare. Mintea și spiritul sunt libere să viseze. Poți trăi așa cum îți place. Ești liber să decizi ce, cum și când, în fiecare moment.
Nu-mi propun aici să vorbesc pe larg despre biografia mea și nici despre activitatea mea artistică. Voi spune atât doar: aflată într-o țară străină, mi-am propus o provocare cu mine însămi… deschiderea unei galerii de artă. S-a dovedit a fi o perioadă de ucenicie. Însă perioada aceea mi-a adus foarte mult: am asimilat multă informație, am cunoscut mulți oameni, am luat contact cu diversele fațete ale acestei lumi – și toate astea într-un ritm extrem de rapid.
Știam ce nebunie înseamnă, dar cred că există un soi de dependență față de artă. Odată ce ai interacționat cu ea, e greu să te desprinzi complet. Țin minte că am făcut atunci o listă întreagă de posibile nume… Până la urmă, am decis: ARIPA – un simbol al luminii, spiritualității, al posibilității de zbor și de înălțare până la cer, năzuința de a transcende condiția umană.
Dincolo de spațiu – care, în opinia mea, devine din ce în ce mai mult o convenție –, o galerie înseamnă un program expozițional care să nu facă rabat la calitate, un program care se construiește de la an la an și care include atât artiști reprezentați în exclusivitate, cât și colaborări punctuale.
Pentru mine a fost important, încă de la început, acest aspect: acela de a produce și găzdui expoziții ale unor artiști români, cunoscuți pe scena internațională. Pe de o parte, publicul local are astfel acces la un tip de artă pe care, în mod obișnuit, nu l-ar vedea. Pe de altă parte, se produce o mai bună contextualizare a artiștilor.
A fost o experiență… În viață te așteaptă nenumărate experiențe, fără riscul de a fi judecat. Libertatea absolută este rară și ai nevoie să fii singur pentru a o experimenta.
Pictez ceea ce trăiesc; în fiecare zi se întâmplă ceva. Sursa de inspirație este, de fapt, cercetarea ta zilnică cu tine.
*
Fericirea este definită în fel și chip, este asociată cu tot felul de lucruri, însă mie mi-a plăcut cel mai mult afirmația care spune că fericirea este o rezonanță cu divinitatea din noi. Cu cât ești mai fericit, cu atât rezonezi mai mult cu divinitatea din tine!
Orice fericire sau bucurie nu trebuie asociată cu dorința care s-a împlinit sau cu darul pe care l-ai primit, ci cu o stare de comuniune cu divinul din tine.
Mintea creează în jurul nostru un cocon de gânduri. Trăim mai mereu în acest cocon de gânduri, fără să bănuim că ar mai exista și altceva în afara acestuia. Uneori apare o mică fereastră în coconul de gânduri și atunci pătrunde în „realitatea” noastră lumina adevăratei realități, iar această lumină ne aduce o fericire foarte intensă.
Ferestrele care apar în coconul de gânduri rămân, de obicei, foarte puțin timp deschise. Mintea are grijă să acopere imediat orice „spărtură” care apare în coconul de gânduri.
Coconul este o metaforă a vieții și a morții. Pergamentul este conceput nu ca material extrapolat din realitate, ci ca realitatea materialului în sine; este simbolul timpului, a cărui decădere face pictura mai complexă.
Conceput și creat…, nu se referă la răni sau drame, ci, mai degrabă, sunt simbolul timpului, a cărui decădere face pictura mai complexă, pe care am realizat-o într-o manieră formală.
Coperta și ilustrațiile din acest număr, cât și imaginile de copertă ale articolelor de pe site au fost realizate de Mariana Papară, lucrări ce fac parte din ciclul Grădinile interzise.